Regina

Recunosc, în ultima vreme am ezitat să mai scriu. Nu evitat, ci ezitat.

Mai întâi de toate pentru că nu mi s-a întâmplat nimic extraordinar. Am descoperit însă, cu stupoarea fraierului aș spune, că de mult trăiesc deja viața pe care mi-am dorit-o și, mai ales, că între timp eu sunt persoana care îmi imaginam că voi fi devenit.

Și dacă nu am mai scris aici este și pentru că am trăit cu impresia că, povestind anumite episoade din viața mea, nu fac altceva decât să creez falsa impresie a unei perpetue tragedii sentimentale devenită între timp, și dată fiind etatea, ridicolă.

Am în definitiv, ceea ce îmi doresc. Ori, mai bine spus, îmi lipsește ceea ce în realitate nu îmi trebuie. Nu știu dacă ăsta e un lucru bun, ori rău. Știu însă că nu sunt nefericită. Viața mea este una plină, motiv pentru care de obicei pic seara coaptă de oboseală. Trăim toți cu impresia că timpul trece prea repede și că nu facem nimic special cu el. Greșit. Probabil doar arderile sufletești sunt mai intense, mai coapte.

Câțiva oameni, e adevărat, m-au dezamăgit. Unii chiar continuă să o facă. Dar simt cum inexorabil are loc în mine un proces de respingere, de înstrăinare. Oricât de fertil un pământ ar fi el, dacă tot culegi și nimic nu sădești la loc, intervine fenomenul acela numit eroziune, o chestie fizică ce duce tărâna din loc în loc, până când ea face rod din nou, altundeva.

Nu mi-e greu să povestesc gustul amar al unor experiențe care sfârșesc trist când ele puteau fi, abil, postmodern salvate. Știți voi, treaba cu finalurile alternative…

Un lucru însă, îl detest: să fiu zippată, chircită, simțită în dimensiunile constrânse ale unei ființe care nu îmi seamană. Să văd oamenii care mă știu la adevărata mea formă convingându-se că aș fi mai puțin. Nu, nu sunt. Și probabil o urmă de regret este singurul premiul la care nu vreau să renunț.

Anul acesta are izul unuia special. Nu știu de ce. Dar simt că el mă va duce undeva și mai adânc, și mai cald, și mai frumos în mine.

Prin urmare voi încheia atipic în seara asta spunând: I am the queen of my shit.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s