Vibrato

Rezonanța este atunci când o ființă simte în sine și în tine în același timp.

Un fenomen extrem de rar, un fel de auroră boreală sufletească.Un acord fin până la cea mai intimă fibră. Comunicarea absolută, fiindcă involuntară, necăutată, lipsită de artificiul elegant al inteligenței.

Într-o oarecare măsură oameni de tot felul au rezonat în mine. Unii chiar prin mine. Dar nu-mi amintesc să fi experimentat vreodată genul ăsta de vibrato continuu.

Am un prieten poet. Modest de altfel. Se ocupă cu rima intimă, mai ales. De curând mi-a povestit despre mâinile ca excrescențe crescute din lipsă de spațiu în sine. Ar fi inutil să spun că metafora este de departe genială.

De aici s-a născut postarea de față, socotind eu rezonanța ca fiind tot un fel de escrescență, un semn de preaplin, o căutare de loc pentru sine pe care, negăsindu-l în propriu spațiu, îl închiriezi altundeva, sau ți-l crești altundeva, nici eu nu știu cum mai bine să zic.

Ați simțit vreodată simțirea altcuiva în voi? Și nu vorbesc despre lucrurile acelea drăgălașe denumite emoții, ușor transmisibile de la individ la individ și contagioase precum căscatul. Sau râsul.

Ci vorbesc de forma aceea fumoasă și fluctuantă de om, esența născută din pulsul său, din bătaia sa de inimă. Eh, pe-asta, ați simțit-o vreodată?

Pentru că eu am una încolăcită la gura stomacului. Și nu știu ce să-i fac.

mia

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s