Scrisoare de la Domnișoara Ri

Doar el știe că îmi plac cireșele după urechi.

Și să port flori în păr.

Doar el știe să fie absent.

Să mă iubească într-un câmp de maci și apoi să ma abandoneze.

Doar el știe când luminile sclipesc pe Turnul Eiffel. Și că îmi place brânza pe cartofi. Că râgâi dacă beau șampanie direct din sticlă. Ca sunt supărăcioasă. Că îmi place să dansez pe stradă.

Doar el știe cum e în lumea mea. De ce scriu. Sau când scriu.

Doar el știe să nu îmi spună te iubesc. Doar te iubesc, fă, nebuno.

Și sărut mâna.

Și adio pentru niciodată și toujours.

Și că vreau un nuc. Dar și un cireș.

Că sunt o ia de Sânziene și în tot restul anului.

Că nu îl vreau și că îl vreau mereu.

Că-mi ajunge o carte să fiu fericită.

Sau o rămurică de lavandă, ca să sclipesc din nou.

Doar el știe cine e Domnișoara Ri. Și când își bea cafeaua.

Și că uneori, din greșeală, își amestecă pastilele cu alcoolul. Și vorbește porcos. Dar delicios de incoerent.

Doar el știe.